Da, te iubesc!

Ca un om sa iubeasca pe altul este probabil cea mai grea sarcina care ne-a fost incredintata, sarcina suprema, examenul final, opera pentru care toate celelalte sunt doar un preludiu. Iubirea e un imbold pentru fiecare sa se desavarseasca, sa devina cineva, sa devina o lume el insusi de dragul cuiva. Lumea mea esti tu! O lume plina de iubire, care a renascut in mine datorita existentei tale. Ai sadit picuri de dragoste in sufletul meu, rasarind, intr-un timp infim, flori rozalii de iubire si implinire. Mi-ai readus zambetul pe buze, prin tine renasc, prin ochii tai vad cerul, prin inima ta vad fericirea. Aud vocea ta vibrand in toate zgomotele lumii. Ai aparut atunci cand nici nu se putea mai bine, dupa o perioada neagra, in care uitasem sa iubesc, sa daruiesc iubire, uitasem ce inseamna sa fi fericit, sa impartasesti fericirea alaturi de un suflet cald. Iti multumesc ca existi in viata mea, ca ma iubesti si ca ma lasi sa te iubesc, iti multumesc ca mi-ai dat aripi sa zbor, ca imi dovedesti sentimente sincere si curate si ca mi te-ai daruit in intregimea ta pura, calda si minunat de dulce. Am nevoie de tine... Pentru ca te iubesc!